|
Desi poate parea ciudat - exista oameni care pot simti culorile. Un exemplu clar este Ingrid Carey, care atunci cand afirma ca simte culorile, nu se refera la faptul ca le vede, chiar le simte cu adevarat. De altfel ea poate chiar sa simta, sa auda si sa miroasa culorile.
Studenta in varsta de douazezi de ani la Univeristatii din Maine sufera de sinestezie, o boala neurologica rara ce provoaca incrucisarea a doua simturi. Numerele si lirerele, senzatiile si emotiile, zile si luni pot asociate cu diverse culori. Carey este una din putinele persoane care sufera de aceasta boala.
Pentru ea litera N isi gaseste reprezentarea in culoarea maron, litera J reprezinta culoarea verde deschis, numarul 8 este portocaliu, luna iulie este asociata cu nuanta verde - albastrui.
Culorile in lumea lui Carey pot avea proprietati la care multi dintre noi nici nu ar visa: Culroarea rosu este solida, puternica si consistenta, in timp ce culoarea galben este pliabila, stralucitoare si intensa. Ciocolatiul este rosu aprins si ii inspira fetei mirosul culorii albastru inchis. Culoarea portocaliu reprezinta confuzie.
Acceptarea fenomenului din punct de vedere stiintific
Mult timp privita ca o problema legata de o imaginatie foarte activa sau ca un simptom al unei boali psihice, sinestezia a inceput sa fie acceptata de catre cercetatori in ultimii ani drept un fenomen actual bazat pe o problema la nivel neurologic. Unii cercetatori considera ca acest fenomen poate oferi informatii importante despre cum este organizat creierul si cum functioneaza perceptia.
Studierea fenomenului sinestezia a incurajat oamenii sa regandeasca principile istorice conform carora sinestezia era un fenomen anormal si o aberatie.
Cauza fenomenului ramane totusi un mister.
Cornform unui nou principiu, legatura neregulata la nivelul nervilor situati in creier conduce la ruperea limitelor care exista in mod normal intre simturi. In acest sens sinestezia este un dialog continuu intre vecinii senzoriali ce erau candva izolati.
O alta teorie, bazata pe cercetari intreprinse de catre Daphne Maurer si Catherine Mondloch la McMaster University in Ontario, Canada, sugereaza ca majoritatea copiilor isi incep viata ca sinestezici. Conform acestei premise, animalele si oamenii se nasc cu un creier nedezvoltat ce poate fi foarte usor maleabil. Legaturile dintre diferitele parti ale creierului existente la nastere sunt blocate o data cu dezvoltarea organismului - explica Mundloch.
Maurer si Mondloc ofera si ipoteza conform careia, daca aceste conexiuni intre simturi sunt functionale (asa cum sugereaza cateva experimente) atunci copii pot vedea lumea intr-un mod similar adultilor sinestetici.
Intr-o variatie a acestei teorii, copii nu au cinci simturi diferite ci unul singur care le cumuleaza pe toate cele cinci si care raspunde la toti stimuli externi. Prin urmare, atunci cand un copil aude vocea mamei sale acesta o poate simti si mirosi.
Tehnologie invechita
Ipoteza lui Maurer si Mondloch este intriganta, afirma Bruno Laeng, profesor de psihologie la Universitatea din Tromso, Norvegia.
In present nu avem o tehnologie apta sa determine schimbarile de conexiune la nivelul creierului uman, si nu putem nici macar vedea cum se produc schimbarile la acest nivel, a afirmat Laeng intr-un interviu pe mail.
Ca si alti cercetatori , Laeng are la randul sau dubii in prvinta proceselor ce conduc la aceasta boala. Daca noile descoperiri in domeniu vor da roade la un moment dat, aceasta ipoteza va putea fi si ea testata.
Conform unei alte teorii care nu se bazeaza pe conexiuni extra senzoriale, sinestezia se produce cand unele canale de comunicare intre senzori sunt expuse puterii de constientizare.
Toti suntem capabili sa percepem lumea ca pe un tot unitar intrucat intre simturile noastre exista o interactiune complexa la nivelul creierului.
Intrucat aceasta teorie se bazeaza pe conexiunile neurologice din creierul uman, aceasta poare explica si efectul pe care il au anumite droguri p[recum LSD - ul, care poate chiar induce sinestezia la anumiti indivizi.
"Sunt oare nebun?"
Multi sintestezici sunt ridiculizati pentru abilitatile lor neobisnuite. Acestia se pot simti izolati si singuri datorita experientelor pe care le au.
Majoritatea oamenilor carora le-a fost explicat acest fenomen au avut doua reactii: fie au fost fascinate, fie au categorizat persoana care le explica fenomenul drept nebuna.
Studiul sinesteziei este prin urmare foarte important pentru sinestezici, afirma Daniel smilek, asistent universitar de psihologie la universitatea Waterloo din Ontario, Canada.
Cercetarile arata ca sinestezia este o boala complexa.
Smilek si colegii sai au identificat doua grupuri de sinestezici, din care si cativa care asociaza literele si numerele cu culori. Pentru indivizii dintr-un grup pe care Smilek ii numeste sinestezici "proiectori", culorile sunt percepute in functie de litere, prin urmare intr-un document printat alb negru, acestia pot percepe literele colorate, in functie de litera pe care o asociaza cu o culoare. In contrast, sinestazicii ascociativi vad culorile cu ochii mintii ci u cu alte componente ale corpului lor.
In cazul lui Carey culorile ii apar in ochi ca niste flasuri, atunci cand clipeste. Alteori aceste culori raman mai mult timp pe retina ca lumina soarelui pe baloanele de sapun.
Simpla curiozitate?
Au fost descoperite si subgrupe de indivizi cu ale acestei afectiuni.
Sinestezia la pacientii categorizati drept perceptuali este provocata de stimuli senzoriali precum vederea si auzul, in timp ce sinestezia conceptuala poate raspunde la concepte abstracte precum timpul. Un sinestezic conceptual afirma ca resimte lunile anului ca pe niste funde de diferite culori legate in jurul trupului sau. De exemplu aceasta percepea luna februarie ca pe o funda de culoare verde deschis.
Richard Cytowic, un cercetator in neurolegie, autor al cartii Omul care gusta forme ("The Man Who Tasted Shapes") - a asistat la schimbarea atitudinii in stiinta fata de sinestezie.
Multi dintre colegii mei pretindeau ca sinesteza a fost inventata deoarece era opusa teoriei anterioare. Richard Cytowic afirma intr-un reportaj pentru Live Science: Astazi toate lumea recunoaste sinestezia nu ca pe o simpla curiozitate ci ca pe un lucru foarte important pentru principiile fundamentale legate de organizarea creierului uman. |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu