Tati, iubeste-ma si cand esti furios!

Zilele trecute am observat, intamplator, urmatoarea scena: un tatic trecea cu baietelul sau de trei ani pe strada. Ca umare a faptului ca trotuarul, in Bucuresti, a devenit mai curand loc de parcare a masinilor, decat un spatiu pentru siguranta trecatorilor, cei doi merg pe carosabil. La un moment, dat taticul observa ca baietelul poate fi lovit de o masina, il apuca strans de o mana si are loc urmatorul dialog:

Tatal: "- Vrei sa dea masina peste tine? Ai turbat?"

Copilul: "- Ma doare mana!"

Tatal: "- Ei, te doare c.!"

Ce a dorit acest parinte sa-i transmita copilului?

Atunci cand suntem pe strada, respectam anumite reguli si suntem atenti la siguranta noastra.

Ce a auzit copilul?

Atunci cand adultii sunt furiosi folosesc cuvinte care dor si care sunt chiar necuviincioase.

Ce a simtit copilul?

A simtit ca tatal sau nu-l mai iubeste si ca nu este respectat.

Ce a inteles copilul?

In mod sigur ca nu a inteles ceea ce, de fapt, tatal a dorit sa-i transmita: ca il iubeste si ca si-a facut griji pentru siguranta lui.

Parinti, primul pas pe care trebuie sa-l faceti pentru a va simti bine in rolul de parinte este sa invatati sa va recunoasteti sentimentele de furie. E firesc sa simtiti neliniste si furie atunci cand simtiti ca exista un pericol pentru copilul dumnoavoastra. Dar nu o indreptati impotriva copilului!!!

Acest parinte ar fi putut sa amane pentru un timp starea lui de furie si sa o elibereze atunci cand i-ar fi povestit unui alt adult ceea ce a simtit in aceasta situatie.

Cum ar fi aratat aceeasi scena intr-o varianta mai buna?

Tatal sa ia copilul in brate si sa-i spuna ca atunci cand auzim sau vedem ca o masina se apropie, ne asiguram ca nu suntem in pericol sa ne loveasca. Faptul de a fi tinut in brate l-ar fi facut pe copil sa simta afectiune si siguranta si ar fi retinut cu usurinta regula ca pe strada trebuie sa fim vigilenti.

Copiii nu invata de la d-voastra doar regulile dupa care trebuie sa se ghideze in viata pentru a fi in siguranta sau pentru a convietui mai bine cu ceilalti ,ci invata si cum sa-si exprime si controleze emotiile negative intr-o maniera adecvata, devenind astfel asa cum ni-i dorim de fapt: capabili sa se adapteze firesc la ceea ce traiesc de-a lungul vietii.

Mesajul copilului catre tatal sau in povestirea de mai sus, daca ar fi stiut cum sa-si exprime emotiile ,ar fi sunat asa: "Tati, iubeste-ma si cand esti furios si fa-o astfel incat sa simt si eu ca ma iubesti!".