sâmbătă, 24 februarie 2007

Tulburarile anxioase. Fobiile

Fobia se refera la un grup de simptome cauzate de obiecte sau situatii care provoaca frica.

Fobia este teama specifica, intensa, declansata de un obiect sau o situatie, care nu au prin ele însele un caracter periculos, ci au un caracter irational, recunoscut ca atare si care nu poate fi controlat.

Semne si simptome ale tulburarilor anxioase (dupa Kaplan & Sadock, 2001)
Specia

Semne Somatice

Simptome psihologice

Tremor, tresariri musculare
Dureri lombare, cefalee
Tensiune musculara
Dispnee, hiperventilatie
Fatigabilitate
Raspunsuri de tresarire
Hiperactivitate autonoma
Roseata si paloare
Tahicardie , palpitatii
Transpiratii
Mâini reci
Diaree
Uscaciunea gurii
Urinat frecvent
Parestezii
Dificultati de deglutitie

Senzatie de frica
Dificultati de concentare
Hipervigilenta
Insomnie
Libido scazut
Senzatie de "nod în gât"
Tulburari stomacale

Atacurile de panica se pot asocia cu agorafobia - teama da a se afla în locuri deschise, singur în afara locuintei sau într-o multime, care poate sa apara si izolat, dar de regula pacientii au si atacuri de panica asociate. Agorafobicii pot deveni incapabili sa îsi paraseasca locuinta si sa iasa numai cu un însotitor. În cadrul acestei tulburari apar simptomele specifice oricarei tulburari anxioase, dar si alte simptome ca depresia, depersonalizarea, gândurile obsesive, care sunt mai frecvente în agorafobie decât în alte tulburari fobice.

Situatiile care provoaca anxietate si evitare sunt numeroase, dar apartin unui acelasi model caracteristic (autobuze, trenuri, magazine, locuri din care nu se poate iesi fara a atrage atentia cum ar fi sali de spectacole, etc.). De cele mai multe ori debutul bolii are loc la începutul sau la mijlocul decadei a treia de viata sau la mijlocul decadei a patra. Ambele debuturi se situeaza dupa vârsta medie de debut a fobiilor simple (în copilarie) si a fobiilor sociale (la sfârsitul decadei a doua sau la începutul decadei a treia de viata). În cele mai multe situatii nu se descopera nici un stres puternic imediat raspunzator de primul atac de panica, dar unii pacienti descriu un fond de probleme serioase.

Agorafobia trebuie diferentiata de tulburarea anxioasa generalizata, de fobia sociala, de tulburarea depresiva si de tulburarea paranoida. Pacientii cu tulburare anxioasa generalizata pot avea anxietate crescuta mai ales în locuri publice, dar spre deosebire de cei care au agorafobie, nu descriu alte situatii în care anxietatea este absenta si nu manifesta tipul de comportament de evitare specific agorafobiei.

Fobia sociala si fobiile specifice. În fobia sociala apare frica irationala de situatii publice în care subiectul ar putea fi pus în conditii de subestimare, jenante sau umilitoare (de a vorbi, de a mânca în public, de a folosi toaletele publice, etc.). Situatiile sociale vor fi evitate de catre subiect, care va oscila între evitare si izolare. În aceasta tulburare apar sentimente de incapacitate cu diminuarea performantelor scolare si profesionale. Evolutia tulburarii este continua, pe tot parcursul vietii, cu fluctuatii corelate cu evenimentele vitale, sau episodica la copii si adolescenti. Fobia sociala determina diminuarea performantelor academice, ocupationale si sociale. Robert Leahy si Stephen J. Holland (2000) arata ca fobia sociala poate fi identificata la un procent de 20 - 40% din populatie, iar rata femei barbati este de 2 : 1.

Mowrer (1950) a dezvoltat teoria bifactoriala cu privire la aparitia si mentinerea fobiei sociale. O experienta traumatica, umilitoare în relatiile sociale, poate cauza subiectului aparitia unui raspuns conditionat de anxietate. Acest raspuns conditionat va fi evocat în situatii sociale similare si, prin extinderea registrului incidentelor sociale ce provoaca raspuns de frica, se poate ajunge la generalizarea acestuia.

În fobiile specifice apare o frica irationala de un obiect al fobiei (animale, înaltimi, etc.), iar subiectul resimte anxietate masiva atunci când este expus la obiectul fobic si cauta sa îl evite. Simptome incluse în fobie sunt:

o individul simte brusc o panica persistenta, teroare într-o situatie care nu prezinta pericol sau în fata pericolului major iminent;
o individul recunoaste ca teama depaseste limitele normale si este resimtita ca o amenintare în fata unui pericol;
o reactia fobica este automata, necontrolabila, persistenta;
o aparitia reactiilor vegetative de însotire;
o evitarea obiectelor si situatiilor fobice pot altera relatiile sociale si de munca ale individului;
o perspectiva unei situatii fobice genereaza de obicei anxietate anticipatorie.

Niciun comentariu: