Tutunul ( NICOTIANA TABACUM) face parte din familia Solanaceelor, este originar din Mexic, unde in secolul al VI-lea a fost folosit in ritualuri magico-religioase.
In epoca precoloumbiana, “tobacco” sau “ tobaco” era numele unei plante pe care indienii o utilizau din timpuri stravechi in scopuri religioase si magice, fumand-o in pipe confectionate din piatra speciala din
Dupa Las Casas , episcop din localitatea mexicana Chiapos, termenul de “ tobaco “ era folosit spre a desemna un trabuc grosolan confectionat, pe care triburile indiene il aprindeau la un capat si ii inhalau fumul, provocandu-si astfel stari extatice in scopul comunicarii cu fortele supranaturale. Cert este ca atunci cand primii navigatori condusi de Columb au debarcat in Antile si pe coastele noului continent descoperit de ei, au preluat termenul care , in dialectele indigene , era atribuit atat plantei, cat si instrumentului de fumat.
Ulterior, exploratorii Jaques Cartier si Francis Drake au confirmat ca fumatul era un obicei raspindit in toate triburile din America de Nord.
Descrierea precisa a plantei de tutun se datoreaza lui Gonzalo Hernandez de Oviedo y Valdes , guvernator de San Domingo , unde spaniolii initiasera primele culturi sistematice cu scop de comercializare, fiind imitati de portughezi in Brazilia si de englezi pe teritoriul statului
Introdus in Europa de catre spanioli , tutunul se raspandeste initial in Franta, incepand cu anul 1560 , din ziua cand Jean Nicot, ambasadorul Frantei la Lisabona , ii trimite o cutie cu tutun Caterinei de Medicis , spre a-si usura durerile migrenoase, pe atunci existand convingerea ca tutunul , fumat sau baut in infuzie, are pronuntate calitati medicinale, de unde si numele de “ herba panacea” sau “ herba sancta “ .
Oricum, importul tutunului in Franta, unde in timpul lui Ludovic al XIII-lea fumatul devine un fel de ocupatie voluptoasa, a constituit semnalul difuzarii in Europa.
La aducerea sa pe continent, europenii au reactionat prompt, considerand tutunul ca fiind o planta diabolica. In 1604 regele Jaques I scria despre fumat ca este “ un obicei respingator la vedere , detestabil pentru nas , periculos pentru creier , de temut pentru plamani”.
Pentru stiinta , importante sunt doua evenimente din istoria tutunului : anul 1735 cand botanistul suedez Linne il studiaza si il clasifica sub numele de NICOTIANA TABACUM , asociindu-i astfel denumirea cu raspanditorul sau in Europa - Jean Nicot, precum si anul 1809, cand Nicolas Vanqueli descopera si izoleaza din tutun alcaloidul nicotina ale carei efecte toxice sunt studiate de Claude Bernard cinci decenii mai tarziu.
In Europa, obiceiul de a fuma este relativ recent, s-a dezvoltat rapid in prima jumatate a secolului XX. Noile tigarete , mult mai accesibile consumatorilor de toate varstele, din toate mediile sociale si cu venituri dintre cele mai variate, au declansat un adevarat “ boom “ de piata devenind numarul 1 pentru sanatatea tuturor.
Planta de tutun are o compozitie chimica complexa. Fumul rezulta prin arderea incompleta a tutunului: arderea este totala numai la capatul aprins al tigaretei unde temperatura atinge 850 grade C. Pe masura ce creste distanta de la portiunea aprinsa a tigaretei, arderea devine incompleta: elementele nocive ale fumului sporesc pe masura ce ne apropiem de portiunea finala ( capatul terminal ).
In urma arderii unei tigari rezulta 2 litri de fum: in timpul arderii tigarii se formeaza cam 4000 de compusi chimici, ca urmare a proceselor fizico-chimice si termodinamice, peste 300 din aceste substante sunt toxice iar mai mult de 40 sunt CANCERIGENE.
Substantele cuantificate arata ca cel ce fumeaza 1 pachet de tigari la zi, este supus unei iradieri anuale egale cu cea insumata de efectuarea a 300 radiografii toracice la aceeasi persoana, rezultand un microbombardament al celulelor organismului cu modificarea matritei genetice ( AND ) si cu devierea inmultirii normale spre cea haotica , tumorala.
Cantitatea de substante nocive inhalate este cu atat mai mare cu cat volumul de fum aspirat /secunda este mai mare, cu cat dureaza mai mult aspiratia fumului si cu cat este tigareta mai mare.
Cei mai toxici produsi sunt : GUDRONUL , OXIDUL DE CARBON , NICOTINA.
GUDRONUL este o substanta lipicioasa de culoare maro , care se formeaza si se condenseaza in momentul in care este aprinsa tigara, este la fel de cancerigen ca si gudroanele produse prin poluare industriala, gaze de esapament etc. Conform statisticilor, gudroanele se afla la baza tumorilor canceroase observate la fumatori. Aceste gudroane se depun pe filtru dupa ce au fost extrase apa si nicotina. Gudronul contine hidrocarburi aromatice a caror formare este favorizata de temperaturile de ardere inalte.
OXIDUL DE CARBON se gaseste in cantitate de 16 mg. Intr-o tigareta, 3,2% din componentele fumului patrund in sange unde, in combinatie cu hemoglobina, formeaza un compus labil numit carboxihemoglobina. Se estimeaza ca in sangele unui fumator, procentul de monoxid de carbon este cam de 15%. Semnele date de prezenta acestuia in sange sunt : oboseala , dureri de cap , hipoxie, tulburari cardiovasculare.
NICOTINA se prezinta sub forma de lichid incolor in clipa extragerii dar in contact cu aerul si cu lumina se coloreaza in brun.
Este un alcaloid cu gust amar, iritant, are miros slab la rece si asfixiant la caldura. In stare pura este considerat a fi una dintre otravurile cele mai putrenice - o doza de 5 mg este suficienta pentru a omora un caine prin paralizia nervilor motori. 60 mg de nicotina sunt suficiente pentru a omora un om.
In anumite situatii, nicotina este utilizata drept insecticid. In 7 secunde , ajunge sa se lege de receptorii colinergici, activeaza caile neuro-umorale si duce la eliberarea de hormoni neurotransmitatori.
Prin eliberarea de catecolamine stimuleaza inima, catecolaminele cresc tensiunea arteriala , frecventa cardiaca si nevoia de oxigen.
Alte substante TOXICE continute de fumul de tigara sunt;
ACETONA-utilizata ca decapant pentru diluanti
AMONIACUL
DDT ( insecticid )
BUTANUL ( gaz pentru brichete )
HIDROGEN CIANHIDRIC-substanta letala
PLUMB
METANOL ( combustibil pentru rachete )
POLONIU 210 ( reziduu radioactiv )
RADON ( gaz radioactiv )
ACID SULFURIC.
Arderea tutunului creaza doua tipuri de fum:
-secundar
-principal
Fumul secundar se duce direct in aer de la capatul care arde , are concentratie mai mare decat compusii nocivi din fumul principal inspirat de fumator si anume : de trei ori contine mai multa benzpirena, dedoua ori mai mult gudron si nicotina, de cinci ori mai mult oxid de carbon si de cincizeci de ori mai mult amoniac.
Fumul principal este inhalat de fumator pe gura, din tigara , si se ocoleste calea naturala de aparare a organismului prin nas. Inhalarea fumului de tigara include doua etape:
-aspiratia pe gura
-inhalarea
Fumul retinut timp de doua secunde in cavitatea bucala conduce la absorbtia substantelor componente in procent de 85-95% din continutul substantelor volatile sau aflate sub forma de particule. Oxidul de carbon e retinut in proportie de 54%.
Fumatorii activi se impart in doua categorii :
-OCAZIONALI
-PERMANENTI
Fumatorii PASIVI inhaleaza din aerul viciat intr-o ora, cantitatea de nicotina continuta de o tigara.
Fumatul pasiv provine din fumul scos de capatul aprins al tigarii si din fumul inhalat direct de un nefumator de la tigara unui fumator. Este deci fumatul involuntar la care sunt supusi nefumatorii din partea celor ce fumeaza. Fumatul pasiv este un poluant major al aerului din spatiile inchise.Agentia de Protectie a Mediului din SUA, a clasificat fumatul pasiv ca fiind un agent cancerigen de “tip A” sau o substanta carcinogena pentru om, pentru care nu exista nici un nivel sigur de expunere.
Persoanele care nu fumeaza si care respira fumul provenit de la tigarile celor din jur, prezinta multe din afectiunile de care sufera si fumatorii. S-a stabilit o legatura cauzala intre decesele provocate de cardiopatii, cancerul pulmonar si cancerul sinusurilor nazale si expunerea la fumatul pasiv.
Fumatul pasiv este responsabil si pentru numeroase afectiuni la copii, cum ar fi bronsita si pneumonia, aparitia si agravarea sindromului astmatic, infectii ale urechii medii si otita mucoida, care este cauza cea mai frecventa de surditate la copii.
Expunerea femeilor nefumatoare in perioada sarcinii la fumul provenit de la fumatori, pune in pericol dezvoltarea intaruterina a fatului, iar expunerea post natala a nou-nascutului la fumul de tigara, ii sporeste riscul de deces subit.
Fumatul pasiv inrautateste starea de sanatate a persoanelor astmatice sau a celor alergice, provoaca iritatii ale ochilor si iritatii nazale, dureri de cap si de gat, ameteli, greata, tuse si probleme respiratorii.
Fumatul pasiv este o problema grava care afecteaza persoane din toate culturile si din toate tarile, deoarece indivizii sunt expusi fumatului pasiv in viata cotidiana : acasa, la serviciu, la scoala, pe terenurile de sport, in mijloacele de transport in comun, in restaurante si in baruri-de fapt, oriunde.
Fumatul pasiv poate spori cu 10-15% riscul cancerului la plamani la nefumatori.
Femeile nefumatoare casatorite cu fumatori inraiti, sunt de 4 ori mai expuse riscului de a face cancer pulmonar decat femeile casatorite cu nefumatori.
Bolile respiratorii apar de 2 ori mai des la copiii ai caror parinti fumeaza, in comparatie cu parintii nefumatori.
FUMATUL PASIV UCIDE AZI DE 14 ORI MAI MULTE PERSOANE DECAT TUBERCULOZA.
-tigara scurteaza viata cu 7 minute
-un pachet fumat zilnic vreme de un an, scurteza viata cu 51.100 de minute adica cu 35,5 zile ceea ce inseamna ca anul unui fumator are doar 11 luni
-500 milioane de persoane, adica 9% din populatia globului , vor deceda din cauza faptului ca fumeaza
-30% din decesele prin cancer sunt diagnosticate la fumatori
-in Romania, anual mor 25.000 de persoane, deci se pierd 250-375.000 de ani de viata / anual
-cel mai mare procent de fumatori se incadreaza intre 25-44 ani, apoi adolescentii 15-24 ani, urmeaza varstnicii -peste 65 de ani
-fumatul provoaca 90% din numarul de decese provocate de cancerul de plamani
-fumatul determina 25% din decesele provocate de bolile coronariene; riscul de a suferi un atac de cord este de 2 sau 3 ori mai mare pentru un fumator decat pentru un nefumator.
-fumatul provoaca 75% din decesele provocate prin bronsite cronice si emfizeme; -ingustarea treptata a cailor respiratorii si reducerea protectiei pe care o confera pleura face ca respiratia sa fie ingreunata si dureroasa.Fumatul provoaca mai multe decese decat consumul ilegal de droguri, accidentele de circulatie, sinuciderile, tulburarile mentale si Sida.
O statistica a aratat ca anul trecut s-au consumat 115 pachete de tigari/ persoana fumatoare, ceea ce insemneaza ca s-a fumat o tigara la 4 ore.
Fumatul este principala cauza a imbolnavirilor de cancer pulmonar, laringian, bucal, esofagian.
Fumatul este FACTOR DE RISC in producerea cancerelor de stomac , vezica urinara , rinichi, prostata, col uterin, pancreas. Este cea mai importanta cauza a mortii premature si a bolilor evitabile in Europa.
Fumatorii sufera de bronsita tabagica , inima le este suprasolicitata, apare cianoza buzelor, a urechilor , a varfurilor degetelor. Prin oboseala inimii , la fumatori apare asa numitul cord pulmonar cronic: prin ingrosarea peretilor arterelor, fumatorii se imbolnavesc de ateroscleroza, hipertensiune arteriala , infarct miocardic sau angina pectorala.
Metodele si mijloacele de combatere a tabagismului sunt complexe vizand, pe de o parte, abandonarea fumatului de catre fumatori iar, pe de alta parte, impiedicarea formarii acestei obisnuinte la cei care nu fumeaza.
Strategiile impotriva tabagismului se situeaza la doua niveluri : individual si social. Pe langa decizia individuala sunt necesare actiuni legislative, economice, educative - toate coroborate in sensul influentarii comportamentului indivizilor fata de fumat.
-numarul de fumatori existenti azi in lume este de 1 miliard - ceea ce intrece confortabil --numarul de consumatori de orez, hrana cea mai raspindita in lume
-SUA afecteaza anual din bugetul sau suma de 5500 milioane dolari pentru tratarea maladiilor cauzate de fumat
-un mililitru de fum produs de o tigara este de 10000 ori mai dens in substante nocive decat un mililitru din cea mai poluata atmosfera
-un fumator de 20 tigari zilnic , inhaleaza pe an 73000de fumuri ceea ce echivaleaza cu tot atatea concentrate cancerigene pe care acesta - in mod voit si perseverent - si le administreaza
-un om care fumeaza un pachet de tigari pe zi timp de un an , va avea un litru de gudron depozitat pe plamani la sfarsitul anului
-fiecare tigara scurteaza viata fumatorului cu 7 minute
-la fiecare 8 secunde o persoana moare datorita consumului de tutun si aproape la fel de repede o alta victima este recrutata
-fumatorii se imbolnavesc de 3,5 ori mai des decat nefumatorii
-fumatorii au de 2 ori mai multe accidente decat nefumatorii.
-diabeticii care fumeaza au nevoie de 20% mai multa insulina decat diabeticii care nu fumeaza
-fumatorii sunt supusi riscului de deces cu 70% mai mult decat nefumatorii
-fumatul a ucis anul trecut 4 milioane de oameni
-pana in anul 2020 numarul deceselor se va ridica la 10 milioane fumatori pe an.
-peste 33 milioane de fumatori au renuntat la fumat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu