Teoriile cognitive ale depresiei se concentreaza nu numai asupra ceea ce fac oamenii, ci si asupra modului in care acestia se vad pe sine si lumea. Una din cele mai influiente teorii cognitive, elaborata de Aaron Beck, deriva din vasta sa experienta terapeutica avuta cu pacientii depresivi. Beck a fost uimit de felul in care acesti pecienti evalueaza evenimentele dintr-un punct de vedere negativ si autocritic.
Apreciem si evaluam in mod constant ceea ce se intampla cu noi si ceea ce facem. Uneori suntem constienti de evaluarile noastre, dar alteori nu. Beck este de parere ca gandurile negative ale indivizilor deprimati tind sa apara rapid si in mod automat, ca din reflex, si nu sunt subiectul unui control constient. Astfel de ganduri sunt urmate de emotii neplacute: tristete, disperare etc.
Beck a clasificat gandurile negative ale indivizilor deprimati in trei categorii, pe care le-a denumit triada cognitiva: ganduri negative despre sine, despre experientele prezene si respre viitor. Gandurile negative despre sine constau in convingerea persoanei ce este fara valoare si inadecvata. Orice nesansa prezenta este blamata pe baza acestor inadecvari si deficiente. Chiar si in situatii ambigue, unde exista mai multe expilcatii plauzibile ale faptului ca lucrurie au mers rau, persoana deprimata se va blama pe ea insasi. Viziunea negativa a viitorului este una lipsita de speranta. Persoana crede ca deficientele sale o vor impiedica sa-si imbunatateasca veodata situatia.
Acelasi autor afirma ca schema negativa (“Sunt fara valoare”, “Nu pot sa fac nimic bine”, “Nu pot fi iubit”) este formata in timpul copilariei sau adolescentei prin experiente de genul: pirderea unui parinte, respingerea sociala sau de catre semenii apropiati, critici aduse de parinti sau profesori sau o serie de alte evenimente. Aceste convingeri negative sunt activate ori de cate ori o situatie noua se aseamana, poate numai de departe, cu conditiile in care convingerile au fost invatate, rezultatul final fiind depresia.
Indivizii deprimati fac erori sistematice de gandire (distorsiuni cognitive) care duc la perceptia eronata a realitatii intr-o modalitate care contribuie la o schema negativa a sinelui. Distorsiunile cognitive care caracterizeaza persoanele deprimate sunt:
-suprageneralizarea consta in faptul ca se trage o concluzie generala pe baza unui singur eveniment ( un elev spune ca este nepriceput si prost daca ia o nota mica la o materie, chiar daca nivelul performantei lui este ridicat la celelalte materii);
-abstractia selectiva consta in concentrarea asupra unui detaliu nesemnificativ, ignorand trasaturile mult mai importante ale unei situatii ( seful lauda performanta ta profesionala si tu o interpretezi ca o critica usoara);
-amplificarea si generalizarea consta in amplificarea evenimentelor negative, nesemnificative si minimalizarea celor pozitive, importante (dupa o negociere soldata cu succes, un individ gaseste masina putin zgariata si o considera ca pe o catastrofa, in timp ce , faptul ca a reusit la intalnire nu face sa-i creasca aprecierea de sine)
-personalizarea consta in asumarea incorecta a responsabilitatii pentru evenimentele negative din lume (daca ploaie strica buna dispozitie unei persoane aflata pe terasa unui bar cu prietenii, el se va acuza mai degraba pe sine si nu ploaia);
-deductia arbitrara, care consta in tragerea unei concluzii cand exista putine dovezi pentru sustinerea ei ( un barbat trage concluzia, pe baza expresiei de tristete a sotiei, ca ea este dezamagita de el; daca ar fi verificat situatia, ar fi descoperit ca aceasta este trista din cauza imbolnavirii unei prietene).
In cazul depresiei, aceste distorsiuni sau erori de gandire confirma imaginea persoanei ca este nevrednica si ca este responsabila de evenimente, situatii negative. Dar, aceste distorsiuni pot fi utilizate si de persoana care are o schema a sinelui pozitiva, pentru a-si supraevalua imaginea de sine.
Terapia cognitiva a depresiei incearca sa identifice si sa corecteze gandirea distorsionata a individului. Increderea in propria abilitate de a exercita un control asupra evenimentelor negative poate creste rezistenta la depresie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu